Loluwari Media (Dili) – Ministeriu Ensinu Superior Siénsia no Kultura (MESSK) asina nota entendimentu ho Fundus Populasaun Nasaun Unidus UNFPA hodi fo apoiu ba eskola superior Parteira 3 iha Timor-Leste.
Ministru Ensinu Superior Siénsia no Kultura (MSSK), Jose Honorio da Costa Pereira Jeronimo, informa, MSSK no UNFPA assina nota intendimentu ida ho Fundus nasoes unidas populasaun UNFPA iha Timor-Leste ne’ebè haree liu ba area parteira hodi dezenvolve kurikullu ne’ebè diak iha area partera.
“Asina momeradu ida ne’e importante tebes ba MSSK, tanba ita haree katak, ensinu superior iha Timor kursu parteira mós barak. Tanba ne’e mak ita asina para sira bele ajuda sirá. Liuhusi governu Tailandia ne’ebè fo apoiu ba asinatura ida ne’e, tanba durante ne’e governu Tailandia maka ajuda fo treinamentu ba ita nia parteira sira iha area saúde. Ita haree ida ne’e mais importante ba ita nia rai,” dehan Ministru Ensinu Superior Siénsia no Kultura (MESSK), José Honorio da Costa Pereira, iha salaun Nobre MNEK, segunda (01/09).

Alende ne’e mos iha Asina MoU ho nasaun Tailandia ne’ebé hanesan ho nasaun Malaysia, Kambodia no Indonésia. Tanba estudante husi Parteira lubuk ida hala’o nia estudu iha area mestradu iha ne’ebá maske Ministeriu relevante seidauk halo memorandu ho Tailandia maibé governu Timor-Leste sei asina MoU ho nasaun Tailandia.
“Nune’e mós ho Tailândia importante mos hanesan itá halo ho Maláysia Kambodia no Indonesia, ita mos iha memoradu intendementu ida ho Tailândia, tanba ita mós estudante área mestradu ita haruka ba iha ne’ebá, ba mos lisensiatura Tailândia rasik maibé ministériu seidauk ida memorandu ida ho Tailândia, tanba ne’e mak ha’u dehan sei asina mos ho governu Tailândia ne’e importante tanba sira ajuda iha área saúde nian” nia dehan.
Govenante, ne’e mós agradese ba UNFPA Timor-Leste ho nia tekniku esforsu hamutuk ho tekniku Ministeriu Ensinu Superior Siénsia no Kultura (MESSK) ne’ebé halo kooperasaun di’ak hodi asina MoU nune’e fo apoiu ba eskola superior Parteira sira iha Timor-Leste.

“Ha’u agradese ba fundus nasoes unidas populasaun iha Timor-Leste, ho nia tekniku tomak ne’ebè kontribui di’ak ho tekniku ensinu superior parte kooperasaun nia servisu diak tebes bele realiza asinatura ida ne’e”.
Assinatura ida ne’e hanesan sumbrina ida ne’ebè Ministériu asina no implementasaun husi ensinu superior ne’ebè kursu parteira.
Entretantu iha resolusaun ne’ebè hasai iha fulan ha’at liu ba hatete universidade sira hotu-hotu atu loke kursu ne’ebè hanesan ne’e labele, maibé kursu ne’e iha kontinua no governu fó apoiu tanba asina akordaun ida ne’e remata sei kontinua asina MoU fila fali.
Reprezentante UNFPA, Navchaa Sure, sente kontente no onradu ba asina memorandu no nota entendimentu entre MESSK ne’ebé mandatu global husi UNFPA hodi foka liu ba inan isin rua hodi partus ho seguru.

“Husi Fundu Populasaun Nasoins Unidas (UNFPA), ha’u sente onradu atu partisipa iha okaziaun importante ne’e, hodi marka asinatura ba Memorandu Entendimentu entre UNFPA no Ministériu Ensinu Superiór, Siénsia no Kultura, Mandatu globál UNFPA nian foka atu hari’i mundu ida ne’ebé Isin Rua hotu-hotu hó hakarak, partu hotu-hotu seguru, no poténsia juventude hotu-hotu bele hetan realizasaun” dehan Representante UNFPA, Navchaa Sure.
Nia hatete, durante iha mundu feto hamutuk 700 resin no bebe hamutuk 6.300 mate tanba isin rua ne’ebé partus la seguru, no husi mate hirak ne’e bele prevene no servisu pre-natál, partus no pos-natal ne’ebé fornese husi Parteira sira.

Enkuantu iha evidénsia globál hatudu katak ho edukasaun, formasaun, apoiu no ambiente ne’ebé adekuadu, parteira sira bele fornese to’o pursentu 90 (90%) servisu esensiál saúde seksuál, reprodutiva, maternál no ba bebé foin moris no iha investimentu iha edukasaun parteira nian sai nu’udar estratéjia ne’ebé efetivu liu no iha impaktu bo’ot atu redús mortalidade no morbilidade maternál no bebé foin moris.
“UNFPA servisu hamutuk ho parseiru sira hodi hametin kualidade edukasaun Parteira, polítika regulamemru no Asosiasaun Parteira nian ne’ebé iha mundu tomak apoiu ona nasaun 125 inklui nasaun sira ne’ebé iha taxa mortalidade maternal ne’ebé aas liu.” Nia afirma.

Hamutuk ho parseiru sira, UNFPA servisu hodi hametin kualidade edukasaun parteira, polítika, regulamentu no asosiasaun parteira nian iha mundu tomak. Ami apoiu liu husi nasaun 125, inklui nasaun ne’ebé iha taxa mortalidade maternál ne’ebé aas liu.
Iha Timor-Leste, parteira sira mak iha liña oin ba sistema saúde, liliu iha área rurál no fatin ne’ebé susar atu asesu. Maibé, sira nia kapasidade atu fornese kuidadu ho kualidade aas depende ba kualidade edukasaun no formasaun ne’ebé sira hetan” nia informa
Liuhusi kooperasaun ne’e, UNFPA no MESSK hamutuk ho parseiru seluk sei halo revizaun kompletu no melloramentu ba edukasaun parteira, garante katak polítika, kurríkullu, no padraun edukasaun aliña ho padraun globál ne’ebé define husi Konfederasaun Internasionál Parteira (ICM).
UNFPA komprometidu atu fornese espesialidade téknika, fahe koñesimentu globál no aplika prátika ne’ebé di’ak liu no bazeia ba evidénsia, enkuantu kolabora ho instituisaun nasionál sira atu adapta no implementa solusaun sustentável.
Jornalista : Anis
