Loluwari Média (Díli) – UNICEF, ho apoiu husi Governu Austrália liuhusi DFAT, entrega motorizada 8 ba Ministériu Solidariedade Sosiál no Inkluzaun (MSSI) atu hametin mobilidade Ofisiál Protesaun Labarik no tékniku sosiál sira, hodi fasilita asesu ba labarik no família sira, liuliu iha komunidade remota, no aumenta efikásia servisu protesaun sosiál iha Timor-Leste.
Embaixadór Interinu Edward Wilkinson, hatete, Haksolok tebes atu mai partisipa iha serimónia entrega ida-ne’e, nu’udar kontinuasaun husi ami-nia servisu hodi suporta MSSI liu-husi UNICEF atu hametin ita-nia kompromisiu hamutuk hodi hametin sistema protesaun labarik iha Timor-Leste.
“Tinan ida-ne’e, Austrália sente orgullu tanba avansa ona ita-nia apoiu ba protesaun labarik, ho AUD millaun 1,2 iha finansiamentu foun hodi investe iha sistema nasionál ne’ebé forte liu, no apoia Timor-Leste, nia lideransa no kapasidade rasik atu proteje labarik sira agora no ba futuru” dehan Embaixadór Interinu Edward Wilkinson ba jornalista sira iha salaun MSSI Kaikoli, segunda (24/08).
“Sira mos apresia Ministra nia lideransa no ninia Ministériu nia servisu iha progresu reforma importante sira protesaun labarik nian, inklui hametin mekanizmu sira ba kuidadu alternativu no protesaun labarik online, no harii kapasidade forsa traballu servisu sosiál nian, ba benefisiu labarik sira iha nasaun tomak. Ami mós rekoñese UNICEF nia papėl esensiál no tempu naruk hodi apoia governu no sosiedade sivil hodi koordena no responde perioridade nasional.”
“Sistema protesaun labarik neʼebé forte depende ba forsa traballu servisu sosiál ne’ebé presta servisu ba komunidade sira loron-loron, no Ofisiál Protesaun Labarik iha liña oin mak sentrál ba esforsu ida-ne’e.”
“Sira nia dezempeña papėl kritiku ida hodi apoia labarik sira no sira-nia familia iha situasaun vulneravel, dala barak sai hanesan pontu kontaktu dahuluk ba labarik sira ne’ebé esperiénsia violénsia, abondona, abuzu, ka separasaun familia nian.”
Ofisiál Protesaun Labarik sira presiza ferramenta, treinamentu, no apoiu ne’ebé sufisiente atu alkansa labarik no familia sira, responde ba risku sira, no liga ema ho servisu sira ne’ebé sira presiza”dehan Embaixadór.
Seremonia intrega ohin ba motor ualu maka investimentu prátiku ida neʼebé sei ajuda Ofisiál Protesaun Labarik sira atu to’o iha komunidade sira ho efisiente liu, atende kazu.
“Labarik sira ho efetivu liu no too apolu iha ne’ebé presiza liu. Sistema salvaguarda sira tenke funsiona ba labarik hotu-hotu, liuliu sira neʼebé hasoru risku boot liu, inklui labarik-feto sira, tabarik sira ho defisiensia, no labarik sira neʼebé hela iha kuidadu rezidensial.
“Austrália fiar katak labarik ida-idak merese atu moris livre husi violénsia, abuzu, abandona, no explorasaun. Garante katak labarik sira seguru no bele buras liu maka fundamental atu harii jerasaun lider sira tuir mai, no Timor-Leste ida ne’ebé saudavel, prósperu, no reziliente” nia akresenta.
“agradese ba Ministériu Solidariedade Sosiál no Inkluzaun, UNICEF Timor-Leste, no parseiru sira hotu ne’ebé servisu atu apoia sistema protesaun labarik ne’ebé inkluzivu, responsivu, no sustentável. Ita nia hamutuk nudar esforsu ida hodi hametin familia sira no komunidade sira, no harii futuru ida ne’ebé seguru liu ba labarik ida-idak.
UNICEF Patrizia DiGiovanni sente, Haksolok tebes hamutuk ho ita-boot sira ohin entrega motór 8 ba Ministeriu Solidaria Sosial no Inkluzaun.
“Ohin loron, ita la’ós de’it entrega karreta. Ami reforsa ona ofisiál protesaun labarik sira-nia abilidade atu atinji labarik no família sira ne’ebé presiza apoiu, liuliu iha komunidade sira ne’ebé dook. Ofisiál sira sei hakbesik labarik sira lalais liu, hala’o vizita follow-up ho efisiénsia liu, no hametin servisu jestaun kazu, liuliu iha komunidade remota sira.
Ohin loron, ita la entrega de’it ita-nia vizaun. Ami hametin Protesaun Ofisial Labarik sira-nia abilidade atu alkansa labarik no família sira ne’ebé presiza apoiu, liuliu iha komunidade sira ne’ebé dook. Ofisial sira sei alkansa labarik sira lalais liu, hala’o vizita akompanamentu ho efisiente liu, no hametin servisu jestaun kazu, partikularmente iha komunidade sira ne’ebé dook.
Apoiu ida-ne’e responde direitamente ba nesesidade Ofisial Protesaun Labarik sira kontinua haburas ona ho UNICEF durante tinan hirak-ne’e.
“Ami rona ona imi-nia pedidu sira no kompriende dezafiu sira ne’ebé imi hasoru hodi hasoru labarik no família sira iha nasaun laran tomak. Tanba ne’e ami haksolok tebes, tanba ho ami-nia parseria ho Governu Australia liuhusi DFAT, ami konsege responde ba nesesidade importante ida-ne’e.
Iha tempu hanesan, entrega ida-ne’e tenke haree hanesan pontu partidu, la’ós pontu finál. UNICEF enkoraja MSSI atu kontinua investe iha mobilidade no efikásia forsa servisu sosiál liuhosi sosa apoiu ne’e ba Ofisial Protesaun Labarik iha munisípiu hotu-hotu no garante katak rekursu operasionál adekuadu, inklui kombustivel no manutensaun, disponivel. Nune’e ita bele maximiza impaktu totál husi investimentu ne’e no garante katak la iha labarik ida husik hela iha kotuk tanba servisu labele to’o ba sira.
“ami entrega motór sira-ne’e ohin, ha’u enkoraja ami hotu atu haree motór sira-ne’e la’ós de’it hanesan rikusoin, maibé hanesan instrumentu ba asaun no impaktu. Kada kilómetru ida-idak ne’ebé halo viajen tenke ajuda asegura katak labarik ida-ne’ebé iha risku identifika lalais, família ida simu apoiu lalais liu, no komunidade ida-ne’ebé seguru liu ba labarik sira”dehan nia
Ohin ita entrega motór sira-nee, ha’u enkoraja ita hotu atu haree sira la’ós de’it hanesan rikusoin, maibé hanesan instrumentu ba asaun no impaktu. Kilometru ida-ne’ebé hala’o tenke ajuda asegura katak labarik ida iha risku hetan identifikasaun lalais liu, família hetan apoiu lalais liu, no komunidade ida sai seguru liu ba labarik sira.
“UNICEF nafatin iha komitmentu atu servisu hamutuk ho parseiru hotu-hotu hodi harii sistema protesaun labarik ida-ne’ebé responsivu liu iha ne’ebé labarik ida-idak seguru, proteje, no bele moris.
UNICEF nafatin iha kompromisu atu servisu hamutuk ho parseiru hotu hodi harii sistema protesaun labarik ne’ebé responsavel liu iha labarik hotu seguru, protejidu, no bele buras”nia hatete.
Ministra solidariedade sosial Inkluzaun, Verónica das Dores, agradese no apresia ba unicef ne’ebé fó apoiu ba Timor-Leste.
“ohin loron ha’u hakarak hato’o ha’u-nia agradesimentu no apresiasaun boot ba UNICEF tanba kontinua hatudu nia kompromisu no solidariedade ho Timor-Leste liuhusi entrega motorizadas ba Ministériu Solidariedade Sosiál no Inkluzaun ba servisu protesaun sosiál.”
“Ha’u hakarak subliña katak apoiu husi UNICEF la’ós de’it kona-ba entrega motorizadas maibé aktu ida-ne’e reprezenta kooperasaun no parseria neʼebé kontínua, no mós kompromisiu hamutuk entre UNICEF no Governu Timor-Leste atu promove no proteje direitu no bem-estar labarik sira-nian”nia tenik.
MSSI iha responsabilidade importante atu asegura protesaun no bem-estar sosiál ba ema sira neʼebé presiza apoiu, presiza ita-nia resposta ho lalais no apropriadu, liuliu ba grupu vulnerável sira inklui labarik sira neʼebé hasoru violénsia, abuzu, neglijénsia, esplorasaun ka iha situasaun vulnerável.
Bainhira ita proteje labarik sira hahú ohin, ita investe ona sira ba iha futuru nasaun ida-ne’e nian. Tanba ne’e, servisu ba protesaun labarik la bele konsidera hanesan servisu baibain de’it maibé presiza dedikasaun, sensibilidade no profisionalizmu.
“Ita hatene katak maioria área jeográfika iha Timor-Leste la fasil. Iha komunidade balu ne’ebé hela dook husi sentru munisipiu, iha área foho, iha dalan sira neʼebé difisil no iha família sira ne’ebé presiza tempu no esforsu boot atu asesu ba servisu públiku. Iha situasaun sira hanesan ne’e, fasilidade-mobilidade importante tebes”nia hatutan
Nune’e, motorizadas ne’ebé UNICEF entrega ohin sei ajuda MSSI atu aumenta mobilidade no fasilita tékniku sosiál sira atu halo vizita ba komunidade, monitoriza kazu, halo identifikasaun no asesmentu, halo akompañamentu ba família no labarik sira, no fó resposta ba nesesidade sosiál iha teritóriu Timor-Leste. Motorizada hirak-ne’e sai hanesan instrumentu atu lori servisu protesaun sosial besik liután ba komunidade sira tuir programa IX Governu Konstitusionál nian.
“Ha’u hakarak fő mensajen espesiál ba imi hotu neʼebé sei uza motorizada sira-ne’e iha imi-nia servisu loroloron. Bainhira imi lori motorizada ida-ne’e hakbesik ba komunidade, imi lori naran no responsabilidade MSSI nian. Uza no kuidadu didi’ak Motorizada ida-ne’e, ho dixiplina no responsabilidade. Ne’e katak uza ba interese protesaun sosiál nian, la’ós ba interese pesoál.
“Iha komunidade nia leet, imi-nia atitude, imi-nia maneira ko’alia, imi-nia maneira atende família no labarik sira, hotu-hotu sei reprezenta MSSI. Tanba ne’e, ha’u husu ba tékniku sosiál sira atu servisu ho profisionalizmu, empatia, respeitu no integridade” nia kresente
Bainhira imi hasoru família ida neʼebé iha difikuldade, rona sira ho atensaun; Bainhira imi hasoru labarik ida ne’ebé vulnerável, trata nia ho dignidade no sensibilidade;
Bainhira imi identifika kazu ida-neʼebé presiza protesaun, la bele ignora. Halo enkaminhamentu no akompañamentu tuir prosedimentu ne’ebé apropriadu.
Labarik ida-idak iha direitu atu moris ho seguransa, dignidade, kuidadu no oportunidade atu dezenvolve nia an. No ita, hanesan servisu sosiál, iha responsabilidade atu ajuda, asegura direitu hirak-ne’e. Ida-ne’e mak espíritu servisu sosiál nian.
Ita hotu iha objetivu komún atu garante katak labarik Timor-Leste bele moris iha ambiente ne’ebé seguru, saudável no protejidu.
Maibé, atu atinji objetivu ida-ne’e, Governu liuhusi MSSI no UNICEF la bele servisu mesak. Ita presiza kooperasaun ho munisipiu, autoridade lokál, lideransa komunitária, familia, eskola, servisu saúde, sosiedade sivil no parseiru sira seluk.
MSSI kontinua hametin kooperasaun ho UNICEF no parseiru sira hotu hodi dezenvolve sistema protesaun sosiál ne’ebé besik liután ba komunidade, responsivu liután no inkluzivu liután.
Jornalista : Ercia Freitas
Editór : Herminio Cardoso