Loluwari Média (Metinaro) – Xefe Estadu Maiór Jeneral Forsa Defeza Timor-Leste (F-FDTL), Tenente Jeneral, Domingos Raul “Falur Rate Laek” akompaña husi Adidu Defeza Australia Kapitaun Mar e Guerra Matthew Richardson, no Komandante Sentru Instrusaun Komandante Nicolau Lobato ( CICNL) Metinaro observa edifisiu sala memorial luta libertasaun nasional ne’ebé konstrui husi forsa defeza Australia.
“Kuartu ida afirma identidade foho Pai-Chau ne’e atu dignifika foho ne’ebé rai ne’e nia ulun, segundu sei tau patrimoniu kultural foho matebian nian ne’ebé hanaran Waibitai, depois kuartu ida sei tau identidade kultural foho iha parte sentru ne’ebé naran Toi-Asu Tatamou depois iha kuartu ida ita sei tau identidade kultural foho parte fronteira nian ho naran Bere-Meta atu reprezenta no dignifika lulik sira iha Timor laran tomak.” Dehan Xefe Estadu Maiór Jeneral Forsa Defeza Timor-Leste (F-FDTL), Tenente Jeneral, Domingos Raul “Falur Rate Laek” ba jornalista sira iha Edifisiu Memorial Metinaro, kinta (23/01).
“Edifisiu Memorial ne’e hanesan sentru ida memoriza ita nia istoria, ita nian identidade, no ita nia integridade nasional.” .

Konstrusaun edifisiu sala Memorial ne’e konstrui iha Sentru Instrusaun Komandante Nicolau Lobato Metinaro. Sala Memorial Luta libertasaun nasional ne’e hahu konstrui iha tinan 2023 no remata ona 100 pursentu, hein atu entrega ba governu Timor-Leste. Sala Memorial ne’e kompostu husi kuartu haat no sala vizita ida. Kada kuartu sei prezerva memoria ba istoria luta Timor-Leste nian ba libertasaun nasional.
“Ita atu tu’ir formasaun academia ka asumi buat ruma tenke mai uluk fatin ne’e para halo reflesaun antes asume misaun ruma. Ita tama ba forsa tenke liu tiha fatin memorial ne’e uluk halo tiha reflesaun mak ba tama military, tanba atu tama militar ne’e atu defende sira ne’ebé mate ona nia mehi.”
Sentru ida ne’e nu’udar sentru reflesaun ida ba lideransa militar sira kuandu atu ba tuir formasaun akademia mai uluk fatin ne’e atu halo reflesaun molok hala’o misaun ruma ka antes hola posizaun ruma.

Sala memorial kompostu husi kuartu haat no kada kuartu sei rai patrimoniu kultaral istoria Timor-Leste nian, ba luta libertasaun nasional.
“Kuartu ida afirma identidade foho Pai-Chau atu dignifika foho ne’ebé rai ne’e nian ulun, sei tau patrimoniu kultural foho matebian ne’ebé hanaran Waibitai, kuartu ida sei tau identidade kultural foho iha parte sentru ne’ebé naran Toi-Asu Tatamou, iha kuartu ida ita sei tau identidade kultural foho parte fronteira nian ho naran Bere-Meta atu reprezenta no dignifika lulik sira iha Timor laran tomak.”
Tu’ir planu edifisiu sala memorial luta libertasaun nasional sei inagura iha selebrasaun loron FALINTIL ba dala 50 ne’ebé sei realiza iha fulan agostu tinan ne’e.
Jornalista : Chay Risky
